Apare atunci cand oamenii vad doar partea goala a paharului.

Vine impreuna cu apa de la munte ce rade tot in cale. E acea generalizare obsedanta a momentelor de nereusita. “Niciodata nu am fost in stare” e doar calea usoara de a scapa dintr-o situatie complicata. E varianta facila de a fugi de o situatie tensionata ce necesita decizii si actiune. Ce necesita atitudine. De fapt, ce sa o mai ascundem. Necesita “cojones”!

In acest carnaval sinistru si brutal, ascensiunea noastra depinde de imaginea pe care ne-o pastram in minte cu ardoarea unor nebuni si a unor disperati! A unor oameni veniti parca de pe alta lume. Dintr-o galaxie a celor care nu renunta. Si a celor care formeaza o categorie uluitoare si superba: “mai da-i naibii pe toti”!

Povestea nu se poate termina vreodata. Sirul sau este preluat si dus tot mai departe. Fiecare pagina aduce cu ea ceva in plus. Aduce lingura de miere care ne-a lipsit in trecut. Si poarta catre o gradina ce doar in aparenta era distrusa. Dar care ascunde secretul pe care altii l-au ferit de noi cu multa ura. Acela ca nu exista infrangere! Acela ca frica e un motor foarte puternic pe care noi il controlam! Pe care il directionam cu o dorinta fantastica de a ajunge la un punct fixat. Si unde vom preda stafeta celor pe care i-am format pentru a continua. Pentru a scrie un nou capitol din povestea ai carei autori si actori suntem.

Ne lipseste motivatia. Pentru ca puterea de a misca lucrurile exista in fiinta noastra. Pentru ca energia de a ne ridica peste obstacole ne-a fost data. Suntem inconjurati de multe suflete bune. Chiar daca de multe ori va trebui sa le cautam precum un neinfricat ce inainteaza pe timp de noapte cu o lanterna in mana printr-o padure plina de bufnite si demoni, ii vom gasi pe acesti semeni. Nimic nu ne poate opri din a face asta.

Constiinta noastra este cea mai puternica sursa de inspiratie. Intr-o lume ce pare ca se afla intr-o continua criza de valori, solutia o putem oferi fiecare dintre noi. Printr-un zambet si un cuvant de prietenie. Precum o apa turnata usor peste un jar care era pe punctul de a mistui totul in calea sa.

Pentru ca asa se construieste totul. Eliminand scepticismul care ne tot da tarcoale si aducand in viata noastra o punte intre inimi. Bazata pe sinceritate, iubire si multa indrazneala.

Constantin Brancoveanu a oferit cea mai emotionanta lectie de curaj pe care o poate oferi un om in intreaga sa existenta. Stiti cum si-a incurajat copiii ce stiau ca urmeaza a fi executati? “Neam de neamul nostru n-a cedat!” a strigat domnitorul.

Legenda spune ca si inspaimantatorul calau s-a cutremurat in momentul in care unul dintre micutii din fata sa, Matei Brancoveanu l-a privit mandru si i-a spus:”Eu raman acelasi om. Loveste!” .

Share This

Da mai departe!