Unul din lucrurile ciudate pe care l-am sesizat la mine si la multi cunoscuti este ca ne dorim din tot sufletul lucrurile simple si pure si cand dam de ele le complicam in mod voluntar pentru a face situatia mai…spicy.

Situatia are o anumita logica, totusi. Cand spun lucruri simple ma refer la lucruri usor de obtinut, situatii pentru care nu depui efort si esti in avantaj, situatii in care totul este clar, negru pe alb, situatii in care totul merge perfect si totusi faci o tampenie care stii ca va strica echilibrul doar pentru putina adrenalina in plus pe moment.

Rationamentul meu este ca ne plictisim repede de lucrurile obtinute usor. Tindem sa complicam totul din dorinta de a rezolva lucruri si a fi ocupati. Cand totul e previzibil, unde-i farmecul?

Ok, apar momente cand iti plac lucrurile simple, ai parte de ele, nu vrei sa faci vreo prostie si in acelasi timp simti ca asta e cel mai sigur mod de a aluneca pe panta rutinei si plictiselii daca joci mereu pe cartea sigura. Iti ramane vointa constienta ca vrei sa dai ce e mai bun din tine.

Si apoi ? Cum tii in echilibru dorinta nebuna de a face tampenii si a complica lucrurile cu partea din tine care zice : Ok. I’ll stick with it pentru ca vreau sa ma calmez?

Poate ca intrebarile sunt deja raspunsul. Idei?

Share This

Da mai departe!