Emil Zatopek a spus la un moment dat o vorba care mi-a ramas intiparita in minte: “Daca vrei sa castigi ceva, alearga 1km. Daca vrei sa experimentezi ce inseamna viata, alearga un maraton”

Spuneam in articolul precedent despre 3 lectii despre motivatie pe care le-am invatat din alergarile de dimineata. Intre timp, kilometrii s-au adunat si ceea ce mi se parea imposibil alta data, e aproape sa se intample.

Am ajuns aproape de jumatatea pregatirii pentru maratonul de pe 7 octombrie din Bucuresti. Programul de antrenament facut pe Asics are 793km pe care trebuie sa ii alerg in total in 4 sedinte pentru fiecare saptamana, ca sa pot sa trag la un rezultat sub 4 ore la maraton.

keepgoing

 

In momentul asta, de pe 24 mai, cand am inceput, pana acum, am alergat 348km in 40 de sedinte. Am slabit 3 kilograme, de la 66 la 63. Simt ca organismul mi se intareste si rezistenta a crescut. Am devenit dependent de sentimentul pe care il am cand imi pun adidasii in picioare, imi iau bidonul cu apa si ies pe usa. Am alergat dimineata la 6, in miezul zilei, la 16.00, pe caldura la 40 de grade, noaptea la 3 dimineata. Am alergat descult sau incaltat. Am alergat pe strada, pe trotuare si prin parcuri. M-am luat la intrecere cu masinile sau cu bicicletele care treceau pe langa mine. Sentimentele s-au intensificat: libertate, durere amestecata cu placere, liniste interioara care se apropie de starea de meditatie.

E greu de descris placerea pe care o simti la final dupa o alergare lunga de 20 – 22 km cand te dor toate si pe ultimii kilometri ai vazut numai fripturi in fata ochilor. Lipsa de energie face parca mintea  sa se gandeasca doar la mancare, farfurii peste farfurii pline cu bunatati.

Am retinut fiecare alergare pe care am facut-o. S-a impregnat in memoria mea cu toate emotiile pe care le-am trait. Au fost alergari cand am iesit pe usa fluierand o melodie si plin de entuziasm sau alergari cand am iesit nervos dupa vreo cearta urata, cu dorinta de a sparge ceva si de a alerga pana cand durerea ia locul furiei si o inlocuieste cu liniste.

Imi aduc aminte de alergarea din Herastrau dintr-o duminica, la 4 dupa-amiaza. Am iesit din casa si un val de caldura m-a izbit direct in moalele capului. Aveam de alergat 20km in ziua aia, estimasem ca ii fac in jur de maxim 2 ore si luasem la mine doar un bidonas mic de 500ml cu apa pe ideea ca il voi reumple in Herastrau de la o tasnitoare dupa fiecare tura de alergare.

Repede inainte dupa o ora si ceva. Vreo 12-13km alergati, apa se terminase, tasnitorile din parc nu functionau, vederea se incetosase. Alergam ca un somnambul cu gura deschisa, avida de oxigen si aerul fierbinte care imi intra ma facea sa vreau sa vomit. Picioarele imi amortisera si nu le bagam in seama la fel cum nu mai bag in seama basicile care ajung din cand in cand la sange. Trec in cateva zile. Imi aduc aminte ca mai e o cismea cu apa in coltul parcului la Charles de Gaulle pe care n-am verificat-o si ma indrept in directia aia. Nu va inchipuiti senzatia pe care am avut-o cand am dat de ea si am vazut ca functioneaza. Mi-am dat tricoul jos de pe mine in timp ce oamenii din masinile care asteptau la semafor se uitau ca la un ciudat, l-am bagat sub jetul de apa pana s-a imbibat, l-am stors putin dupa ce mi-am racorit capul, mi l-am pus, siroind de apa pe mine, fara sa-mi pese de nimic.

Nu mai conteaza ca in aproape 15 minute era aproape uscat, tesatura din care e facut nu pastreaza prea mult umezeala. In momentul acela, fericirea pentru mine a avut o imagine palpabila. Sa mori  de cald si de sete, si sa dai de o sursa de apa ca sa poti sa te racoresti. Ma simteam ca si cum cineva m-ar fi conectat la 1000 de baterii Duracell, brusc. Am terminat 21 de km in 1h.43min. Cu mult mai rapid decat imi propusesem.

Ceea ce ma aduce la lectiile pe care le-am descoperit.

1. Cele mai placute lucruri si experiente in viata sunt lucruri obisnuite in circumstante neobisnuite.

Imi doresc sa nu uit lucrul asta niciodata. Cautam de multe ori experiente extraordinare, iesite de comun,  lucruri scumpe si gadgeturi care sa ne faca sa scapam de plictiseala iar senzatiile extraordinare pot sa fie la 2 pasi, in niste lucruri si experiente banale

2. Pregatirea fara un scop nu produce rezultate

Cand am inceput sa alerg am stiut ca daca nu alerg pentru un scop, imi va fi mult mai usor sa renunt. Asa ca mi-am propus maratonul, initial doar ca sa am un tel destul de mare, care sa ma inspire si sa ma motiveze, sa ma provoace sa vad daca il pot atinge.

Apoi mi-am facut planul de antrenament, planul de nutritie, echipament..etc.

Toate astea nu ar fi avut nici un sens daca nu imi stabileam ca obiectiv maratonul de pe 7 octombrie.

In nici un caz nu as fi alergat 348km in 2 luni si jumatate daca nu as fi avut un scop.

In mod sigur as fi renuntat in multe situatii cand era prea cald, prea racoare, imi era prea foame, prea sete, prea somn.

Scopul da sens oricarei pregatiri.

Daca vrei sa incepi sa alergi iti sugerez sa iti pui un obiectiv, un concurs, o competitie, un tel, oricare ar fi el, de la a termina 10km, pana la maraton sau ultramaraton. Alergatul are alt sens atunci cand il faci cu un scop in minte.

Dupa ce termin cu maratonul asta va povestesc si care e urmatorul scop.

3. Scopul fara pregatire e o bula de sapun.

Eu sunt un visator prin structura mea. Ma entuziasmez repede, vad imaginea de ansamblu dar ma blochez de multe ori la detaliile mici care fac diferenta. Sunt nerabdator si urasc rutina. A trebuit sa invat sa am rabdare si sa ma pregatesc din timp, cu pasi mici pentru un obiectiv mare.

Daca ti-as spune ca ai putea alerga maratonul m-ai crede? Probabil te gandesti ca n-ai mai iesit la o alergare de ani de zile, ce sa mai vorbim de maraton. Si cu toate astea, e perfect posibil, cu pregatire de cateva luni de zile, pentru oricine, la orice varsta.Zecile de Mii de participanti anual la maratoane o arata.

Insa, in mod sigur, daca ti-ai propune sa alergi maratonul de la Londra de anul viitor si tu nu te-ai misca de pe canapea in urmatoarele 6 luni, s-ar alege praful de scopul tau.

Acum 2 luni de zile nu as fi crezut ca voi alerga 2-3km fara sa am febra musculara. Apoi am alergat 5,10, 12, 16, 20km. Surprinzator, acum dupa o alergare de 20km sunt mai fresh decat am fost dupa prima alergare de 1km. Pregatirea adauga rezistenta. Si rezistenta aceasta ma pregateste pentru mai mult.

Un scop fara un plan e sortit esecului.

Un plan fara aplicare e sortit esecului.

Entuziasmul nu e suficient atunci cand iti propui un tel. Entuziasmul te tine 3 zile. Apoi ramai singur cu problemele, cu durerile, cu gandurile tale.

Duminica am programate alergarile cele mai lungi. 20km, 24km de obicei si in curand 30km. Sunt aproape 2 ore de alergare singur, fara muzica in casti, pe strazi, prin parcuri. Sunt singur cu gandurile mele, atent la fiecare pas, ajung sa imi aud respiratia. In 2 ore ai timp sa te gandesti la aproape orice lucru din lume, de la amintiri din copilarie la sperante pentru viitor. Apoi apar gandurile stupide de genul: “alergi ca prostul singur ore intregi. De ce o faci?”

Pentru ca am un scop, de-aia. Si daca imi pun in cap ceva, nu ma mai opresc.

4. Sa te focusezi inseamna sa spui NU altor lucruri importante.

Steve Jobs spunea intr-un interviu ca secretul Apple a fost ca s-au focusat pe un singur lucru o data. Doar ca niciodata nu am inteles complet treaba asta cu focusatul si concentrarea. Pana cand…

Am intalnit mai demult, in perioada cand faceam des autostopul prin tara ca sa cunosc oameni noi cu povestile lor (o sa scriu la un moment dat despre asta, si despre Turul Romaniei, ca am niste experiente foarte simpatice), un calugar cu un Tico, care m-a luat pe o distanta de vreo 200km. Omul se intorcea de la Bucuresti, isi dusese o nepoata la aeroport, nu era imbracat in sutana, era lejer, dar mi-am dat seama ca e preot sau calugar dupa multimea de icoane si lucruri bisericesti din masina. Din vorba in vorba am ajuns sa il fac sa isi spuna povestea si am aflat ca e pasionat de bursa, antreprenoriat, am vorbit despre relatii, femei, o multime de subiecte. La un moment dat a zis un lucru care mi s-a parut foarte interesant:

Orice ispita vine sub forma unui lucru bun

Indiferent care e proiectul in care esti implicat acum, indiferent ce obiectiv ti-ai propus, atentia iti este asaltata in fiecare zi de tot felul de lucruri. Majoritatea lucrurilor la care cedezi sunt lucruri in aparenta importante: sa raspund la telefonul asta, sa citesc mailul astalalt, sa aranjez biroul, etc.

In lunile astea de alergat au experimentat des asta. N-a fost aproape nici o situatie in care sa nu fiu nevoit sa pun in balanta: Alerg acum sau fac chestia cealalta, importanta? Si cu cat presiunea lucrurilor din exterior e mai mare, cu atat e mai greu sa te concentrezi pe planul tau.

5. Foloseste orice te ajuta sa-ti urmaresti scopul.

Cand am inceput sa alerg am alergat in niste conversi vechi. Eram prea ocupat sa ma tin de program ca sa stau sa caut pantofi de alergare speciali. Pe langa asta citisem si cartea “Nascuti pentru a alerga” si am oscilat intre alergatul descult si alergatul in ceva cat mai minimalist, fara protectie suplimentara.  Datorita formei proaste de alergare de la inceput aveam bataturi si basici dupa fiecare alergare, aproape de sange. Acum apar foarte rar.

Daca ai o problema mare si gasesti o solutie la problema ta si te atasezi de solutie, solutia devine urmatoarea ta mare problema.

Am citit apoi o multime de materiale despre echipamentul de alergare si am gasit ceva care sa ma multumeasca si sa ma ajute. Un tricou cat mai usor si care sa respire, sa nu tina apa, short cat mai usor si care sa ma incomodeze cat mai putin, adidasi cat mai light si cu talpa minimalista sunt ceea ce prefer acum si simt ca ma ajuta sa ma pregatesc bine.

Daca as vedea insa ca ma ajuta mai bine o sapca sau alergatul in bocanci, n-as ezita sa schimb ceea ce folosesc deja. Atasarea de solutii vechi devine o problema pentru ca te impiedica sa devii maleabil si sa iesi din zona de confort atunci cand e nevoie

In final vreau sa-ti aduc in atentie un concurs la care te invit sa participi.

Saptamana trecuta am fost contactat de George de la Originals.ro( au echipament sportiv de la Nike, Adidas, Puma, Reebok, DC Shoes etc) care mi-a spus ca pregateste un concurs pentru cei care alearga, se pregatesc pentru maraton sau chiar pentru cei care se gandesc sa se apuce de sport.

Treaba e foarte simpla: Poti sa castigi premii constand in produse din categoria “alergare” de pe siteul lor cu un efort foarte mic.

1.  Intra pe sectiunea de Concurs si inscrie-te.

2.  Alege-ti un produs de la categoria alergare care iti place si pune-i o poza si o descriere.

3.  Invita-ti prietenii sa dea like la descrierea ta.

4.  Concursul dureaza pana pe 30 august. Regulamentul complet este aici.

Ca idee, mie imi plac Puma Roadracer 4 Pro.

Succes Dublu, ne vedem la alergari.

Share This

Da mai departe!