Cautam echilibrul cu atata frenezie, incat ca sa il atingem, deseori apelam la masuri extreme.. E final de an, vad pe strazi mai multa lume decat in anii precedenti, in restaurante mai multi clienti, cafenelele pline ochi, patinoarele pline pana la refuz, masini care “se calca in picioare”. Poate putini realizati, dar e un final de an special. Doar incuiatii pot spune ca am stagnat. Cheltuim mai mult ca oricand, avem printre cele mai multe hipermarketuri pe cap de locuitor si am avut Carrefour-ul – al doilea cel mai vizitat din lume dupa China (!!!), ca si volum de vizitatori/zi.

Ne plangem de saracie? Eu zic ca suntem doar dezordonati.

Si nu putini sunt cei care realizeaza ca au trecut totusi 18 ani de la revolutie, deci suntem in anul in care Romania isi serbeaza majoratul, in democratie cel putin.

Avem una dintre cele mai scumpe capitale din Europa, la cativa ani diferenta de statutul de “cea mai ieftina capitala din Europa”. O adevarata performanta. Si oricat am incerca sa ne mintim, echilibrul pe care il cautam pur si simplu nu ne caracterizeaza. Suntem un popor al extremelor. Prieteni din toata lumea mi-au spus asta in momentul in care ne-au vizitat tara. Bogat langa sarac, Touareg langa cersetor, salarii minime de 100 si ceva de euro si deja 10 miliardari in dolari, dupa ce anii trecuti ne laudam doar cu batranul si necunoscutul pentru majoritatea romanilor – Dragan, fondatorul ButanGas. Suntem normali in ochii nostri si o ciudatenie in ochii lor.

Crestem.

Cat despre mine, in 2007 am fost roman get beget. M-am luptat cu excesele ca sa ating un echilibru precar, pe care il pretuiesc pentru ca nu il am. Si daca de la lipsa banilor plec toate, banii nu aduc neaparat fericirea.. ci doar ii creeaza un cadru propice. Insa cine nu e fericit sarac, nu va fi nici bogat.

Astept, tarziu intradevar, sa imi iau carnetul (la 25 de ani) si sa imi cumpar masina in primavara. Sa imi ridic si mai mult firma (firmele) si sa fac lucruri pe care nu le-am facut pana acum. Sa imi iau carnet pentru motor si sa imi cumpar unul. Sa mai vizitez vreo 2-3 capitale, poate chiar sa ajung in Kiev si sa trag cu Kalashnikovul, asa cum am gasit intr-o oferta turistica, pentru cateva sute de dolari. Sa ma apuc de parapanta, sa fac rafting, poate sa ma reapuc de muay thai.

Nu suntem ceea ce posedam. Dar drumul spre autocunoastere poate fi cel mai placut drum la care te-ai putea inhama. Iar anul meu 2008 va fi dedicat evolutiei, dupa ce 2007 a fost unul al renasterii.

Sa ne auzim cu bine,

Share This

Da mai departe!