Orice ar spune cineva, sa vorbesti in fata unui public, chiar si pentru treizeci de secunde cere un antrenament incredibil. Emotiile pe care le aveam de fiecare data cand trebuia sa sustin un discurs s-au mai estompat intre timp dupa cativa ani buni de cand fac asta, dar au ramas acolo, in nodul in gat cand te ridici si te uiti spre sala plina cu oameni.

Totusi cum se fabrica un discurs?

Cum il pregatesti ca sa iasa bine?

Acum cateva luni ma consideram un speaker bun. Reusisem cateva prezentari de exceptie(dupa parerea mea) cand oamenii din sala incepusera sa aplaude spontan, ba chiar ii facusem sa rada fara sa ma chinui.

Apoi m-am inscris la Toastmasters, unde mi-au cazut toti epoletii. Va explic rapid despre ce e vorba. Toastmasters este un club de public speaking unde iti exersezi abilitatile de a vorbi in public impreuna cu ceilalti membri. Nu exista traineri, membrii clubului indeplinesc diverse roluri in cadrul unei intalniri, prin rotatie (evaluator de discurs, gramatician, numarator de a-uri, cronometror…etc) scopul fiind de a oferi si a primi feedback care sa te ajute sa devii un speaker mai bun. Este un loc unde poti sa exersezi fara sa fii judecat si unde nu se arunca cu oua stricate daca o dai in bara.

Fiecare membru Toastmasters primeste un caiet ce contine zece “proiecte” pe care trebuie sa le parcurgi. Practic, trebuie sa tii zece discursuri, pe ce tema vrei tu, dar la fiecare discurs trebuie sa urmaresti alt obiectiv. De exemplu, discursul numarul doi se axeaza pe felul in care iti organizezi informatia si faci research, discursul numarul 3 se axeaza pe transmiterea unui mesaj care sa aiba un punct final pentru public, alt discurs se axeaza pe folosirea vocii….etc. Fiecare din aceste zece proiecte iti dezvolta o abilitate necesara unui vorbitor in public. Cand termini cele zece discursuri primesti diploma de Competent Comunicator si doua manuale avansate ca sa iti continui pregatirea.

Acum ati inteles cum functioneaza in mare un club Toastmasters. Ziceam mai devreme ca mi-au cazut toti epoletii si detaliez chiar acum. De cand am inceput sa particip aici simt ca am devenit un speaker mai bun si mai …in control. Am invatat sa-mi controlez vocea, sa fac pauze cand trebuie, sa renunt la ăăăăăăăă –uri, sa imi pregatesc o introducere si un final dinainte, sa imi gandesc povestirile si poantele, sa folosesc interactiunea cu publicul in avantajul meu,  sa ma incadrez in timp intotdeauna si chiar sa-mi scriu speechul si sa-l retusez inainte sa-l sustin in fata publicului.

Cu toate astea uitandu-ma la discursurile celor care au castigat in fiecare an Campionatul Mondial de Public Speaking (da, se organizeaza asa ceva), urmarindu-le retorica, logica, tehnicile de limbaj, umorul, organizarea, mi-am dat seama cate am de invatat. Acum ma consider doar un speaker putin bunicel.

Saptamana trecuta am tinut la Toastmasters Speechul cu numarul 3 care avea ca obiectiv principal “Get to the point” . Trebuia sa construiesc discursul avand in minte faptul ca audienta trebuie sa priceapa care este mesajul meu si urma sa fiu evaluat in functie de asta. Textul discursului il aveti in articolul acesta iar discursul il puteti vedea in intregime in clipul de mai jos.

Cum mi-am organizat discursul:

Speechul numarul 2 m-a ajutat sa invat sa-mi organizez informatia.

Speechul numarul 3 m-a ajutat sa invat sa construiesc speechul de la inceput ca sa ajung la o concluzie.

Speechul pe care l-am avut  a incercat sa combine ce am invatat la lectia doi legat de organizarea informatiei cu ceea ce se cerea la proiectul 3: get to the point. Am folosit o structura simpla dupa cum urmeaza:

Timpul pe care il aveam la dispozitie: 7 minute – 7 minute si 30 secunde maxim.

1. Introducere de efect care sa capteze atentia imediat:

         Cei mai multi dintre voi vor muri nefericiti!. – asta e o declaratie prea dura ca sa nu vrei sa asculti ce urmeaza. pac ti-am castigat atentia, acum ma asculti.

2. Cuprins pe modelul : tell a story and make a point.

          povestea 1 – concluzia 1

          povestea 2 – concluzia 2

          povestea 3 – concluzia 3

Am incercat sa fac fiecare poveste cat mai scurta: maxim 2 minute cu tot cu concluzie. in total 6 minute

Intre povesti am folosit tranzitia cu avioanele care a creat interactivitate

3. Incheiere in forta pe un ton crescendo

Accentueaza concluziile si sumarizeaza ce ai vrut sa spui.

Aici nu mi-a iesit totul cum am planificat. Pregatisem un truc de magie care sa ma ajute sa dau forta incheierii si nu mi-a iesit….m-a lasat recuzita. Daca va uitati la sfarsitul discursului imi tot frecam degetele de la mana stanga disperat, trebuia sa iasa fum in timp ce vorbeam despre lucrul ala care trebuie sa simti ca te “ARDE” cand il faci, aveam o substanta pe degete care itnre timp se uscase. In plus..am bagat in introducere niste lucruri la improvizatie care m-au facut sa pierd din timp si sa ies din schema (partea cu frate-miu si cu copilul., cu mind-mapul de pe perete, cu viata mea…etc). Au fost lucruri pe care am simtit sa le zic atunci pe moment desi nu le gandisem inainte si am pierdut din timp iar cand Timerul mi-a aratat Cartonasul Rosu, semn ca am atins 7 minute, m-am grabit sa inchei si am pierdut din forta.

Cam asta e ce am vazut eu la speechul meu…din spate. am multe de imbunatatit.

Ce am invatat fata de ultimele dati?

– m-am pregatit mai mult

– mi-am scris speechul dinainte. Luni dimineata era deja scris..mi l-am trimis pe iphone apoi l-am citit de mai multe ori in timpul zilei si mi-am notat niste ancore ca sa imi aduca aminte de punctele principale si in ce ordine trebuie zise. Nu am invatat pe de rost cuvintele, decat introducerea si finalul.

P.S. Daca vreti sa veniti la Toastmasters, ne intalnim in fiecare luni seara de la orele 20.00. Gasiti adresa pe pagina de Facebook: Toastmasters Bucuresti.

Share This

Da mai departe!