De ce unii oameni sunt mai creativi decat altii?
Dupa ce vedeti clipul asta n-o sa mai chemati instalatorul sa repare prin casa. Am intalnit cu totii oameni care sunt mai creativi decat altii, care gasesc solutii traznite mult mai repede, care par sa inoveze fara efort. Cum au ajuns asa? S-au nascut in felul asta sau pur si simplu se invata undeva tot secretul ?
Clayton Christensen este profesor de Administrarea Afacerilor la Harvard Business School si e cunoscut mai ales penrtu cercetarile lui legate de inovatia in interiorul companiilor
Conform studiilor lui persoanele mai creative devin creative in copilarie si au doua lucruri in comun :
1. Parintii lor preferau sa repare singuri si sa rezolve singuri problemele prin casa fara sa apeleze la specialisti. Acest lucru ii ajuta pe copii sa fie curiosi, sa inteleaga cum functioneaza lucrurile si sa incerce pe pielea lor.
2. Pe masura ce rezolvam lucruri singuri capatam o incredere mai mare in ceea ce putem face si in faptul ca ne pricepem sa gasim solutii noi la orice probleme apar.
Articole asemanatoare
- 3 tehnici creative sa gasesti solutii rapide la probleme
- Fii creativ, BAI!
- Cum sa angajezi omul potrivit la locul potrivit
- concurs de idei
- Scrie ca sa vinzi
am stat odata o ora langa unchimiu sa repare chiuveta… eram de-a dreptu fascinat
Imi aduc aminte in copilarie cum “reparam” casetofoane. De fapt…mergeau perfect dar le demontam sa vad cum functioneaza. Apoi am trecut la ceasuri. Apoi prin clasa a 7-a am facut cu tata o masina Dacia Sport, din piese. De fapt, tata o asambla, eu ma uitam. Pe la inceputul liceului ai mei au inceput sa contruiasca o casa. Am dat la betoane, tencuieli, instalatii electrice, sanitare…etc.
E super miosto treaba asta si am bcur ca ai mei mi-au oferit conditii “sa fac si sa desfac tot felul de nebunii”. Insa vezi ca exista si o extrema in care tisti sa cazi. Si anume, ca TOTUL POATE FI REPARAT. Si nu e chiar asa. Din cand in cand tre’ sa facem o analiza realista “timp-bani-efort” si dacanu se merita sa renuntam la “a repara”!
Ai atata dreptate. Deci faptul ca-s creativ (nu ma laud, creativitarea poate fi si rea uneori, iar cu lucrurile care pot fi – uneori – rele nu ai cum sa te lauzi) i-l datorez tatalui meu. Deci (da, al doilea deci) am mostenit de la el si altceva decat nasul si sprancenele.
)
Eu inteleg ideea ta, dar asta nu explica de ce nu am putut sa repar chiuveta din bucatarie si nici o priza defecta. Desi tata nu a chemat in viata lui un specialist… Adi?
Iulia, unde erai tu cand tatal tau repara singur chiuveta? desene animate?
Din cate stiu eu, poti sa repari mai mult decat o chiuveta
)
cand esti copil, mama si tata sunt singurii care stiu. Ei stiu ce este bine si ce nu, la propriu. Mai intai imiti ce fac parintii, mai tarziu inveti normele sociale/morale si poti sa ai propria parere.
Astfel, ce face ‘mama si tata’ cu placere, atitudinile lor, se transmit la copii.
Copilul preia tot ce fac parintii fara a pune intrebari prea multe. E de ajuns sa ne uitam la cei din jurul nostru
Exista si exceptii, bineinteles
Cred sincer ca oamenii cei mai creativi sunt cei care au mai putine preconceptii si inhibitii. Care nu se tem sa o dea in bara. Care pot sa debiteze cele mai mari ineptii fara frica de a fi ridicoli. Creativitatea apare cand barierele cad.
Am incercat experimente de genul asta in echipele in care am lucrat si de fiecare data cand mediul creat era lipsit de constrangerea esecului, ieseau la iveala cele mai bune idei.
Pe de alta parte, cand exista presiunea “o dai in bara, zbori” e normal sa fii constrans la capitolul creativitate.