Te crezi un om liber.  Te crezi independent. Crezi ca poti sa iei deciziile pe care le doresti si sa faci ce vrea muschiul tau. Sustii asta cu toata puterea. Mai ales pe net. Argumentezi. Contra-argumentezi. Postezi poze de pe 9gag ca sa iti ingropi adversarii de discutie.

Apoi prietena/sotia/prietenul/sotul/mama/tata iti reteaza brusc elanul: Lasa prostiile si treci si ……(completeaza tu aici)

Oricat ai vrea sa crezi ca esti imun la presiunea sociala, nu esti.

Oricat ai vrea sa crezi ca nu-ti pasa de ce zic ceilalti, iti pasa.

motivational-057 

Explicatia sta in fapul ca imaginea noastra despre noi insine este influentata in mod direct de modul in care ne vad ceilalti. Toti ne dorim sa fim iubiti si acceptati de cei din jur. Fiecare dintre noi gaseste o modalitate sa ajunga la rezultatul asta.

Am scris mai demult despre experimentele lui Asch. Sunt niste experimente care studiaza si demonstreaza cat de mult ne sunt influentate propriile opinii de catre opiniile celorlalti. Cu cat grupul care are opinii contrare cu ale noastre e mai mare, cu atat e mai greu sa tii la opinia ta si sa ramai ferm, pe pozitii.

Pe scurt, rezultatele experimentelor au ajuns la urmatoarele concluzii:
1. Cu cat sunt mai multi oameni in jur cand ai nevoie de ajutor, cu atat scad sansele sa fii ajutat.

2. Un angajament luat in public devine mai greu de incalcat

3. Ne purtam mai frumos cand stim ca suntem supravegheati

4. Cand nu stim ce sa facem, de obicei ii copiem pe ceilalti

5. In foarte multe cazuri, majoritatea nu suntem de acord cu regulile stabilite, dar nimeni nu obiecteaza pe fata

6. Suntem politicosi sau nepoliticosi in functie de cat de mult ne pasa

7. Ne afecteaza felul in care suntem vazuti de ceilalti si ne purtam in consecinta

8. Daca suntem in minoritate de cele mai multe ori ne tinem gura

9. Felul in care ne comportam depinde de numarul celor care se uita

Si, unde e de fapt problema?

Problema apare atunci cand vrei sa iei o decizie pe care tu o crezi buna pentru viata ta iar oamenii din jurul tau nu sunt de aceeasi parere si vor sa te tempereze. Poate sa fie vorba despre:

– vrei sa slabesti / sa te ingrasi

– vrei sa iti dai demisia / sa te angajezi

– vrei sa renunti la facultate/sa te apuci de facultate

– vrei sa te muti in alt oras

– vrei sa te casatoresti

– vrei sa incepi o afacere…etc

Sunt doar cateva exemple minore, cu siguranta ai experimentat rezistenta celor din jur atunci cand ai povestit entuziasmat de schimbarile pe care vrei sa le faci.

Problema cea mai mare este ca in foarte multe cazuri, parerea majoritatii nu este si parerea cea mai corecta.

 

De ce te conformezi parerii celor din jur?

Pai, in primul rand pentru a obtine diverse recompense sociale (apreciere, aplauze, afectiune..etc) sau pentru a evita pedepse sociale. (respingere, batjocura, dispret, ironie, sarcasm)

De-a lungul timpului m-am confruntat des cu situatii in care trebuia ori sa fac un compromis si sa fac pe plac celor din jur ca sa nu pierd anumite lucururi si avantaje, ori sa merg pana in panzele albe cu o decizie de care sa tin cu dintii si sa imi pun lumea in cap. In unele situatii am procedat intr-un fel, in altele m-am tinut de parerea mea.

In noiembrie mi-am propus un experiment. Am vrut sa investighez si sa notez atent reactia oamenilor din jur si reactia mea atunci cand trec printr-o situatie de genul asta.

Asa ca m-am hotarat sa imi las barba sa creasca 3 luni de zile. N-am purtat barba niciodata, cel mai mult am lasat-o 2 saptamani sa creasca. Stiam ca o sa primesc diverse reactii ciudate si eram curios sa vad daca rezist presiunii de a ma barbieri.

10 noiembrie – ultima oara cand m-am barbierit.

Apoi urmeaza poze in ordine:

29 noiembrie 2012:

29 nov

 

17 decembrie 2012:

17dec

 

19 ianuarie 2013:

19ian

10 februarie 2013:

3lunidebarba

Care au fost reactiile:

Prima saptamana nu s-a intamplat nimic.

In a doua saptamana nu s-a intamplat nimic

In a treia saptamana am inceput sa primesc comentarii:

– ce e cu tine, arati ca un vagabond

– Barbiereste-te, sperii lumea.

– Arati ca un popa.

– Nenea Adi!

Apoi a inceput mama: Ce faci, iti lasi barba? Iti sta urat. Unde e copilul pe care l-am crescut?

Apoi altii: Cum poti sa tii traininguri cu barba aia? Arati ca unul din canal.

– Nu te enerveaza mustata aia, ca iti intra in gura?.

– Nu esti om serios, barbiereste-te.

– Cred ca e foarte naspa sa saruti pe cineva cu barba. Beax.

In a patra saptamana ….reactiile s-au temperat.

In a doua luna….oamenii s-au obisnuit.

In a treia luna….imi spuneau ca imi sta bine si sa n-o mai dau jos.

Observi tiparul?

Orice schimbare faci, initial va produce rezistenta. Apoi…daca tii de decizia ta…oamenii se vor obisnui. Apoi vor imbratisa schimbarea sau te vor ignora.

Intrebarea e…cine dicteaza cum iti traiesti viata?

In definitiv, barba nu e importanta. Dar faptul ca am inchis urechile si am tinut cu dintii de decizia mea pentru ca imi propusesem sa o tin sa creasca 3 luni m-a invatat ca de cate ori te conformezi standardelor celorlalti, iti pierzi propriile standarde.

Te apuci?

Share This

Da mai departe!